Se estimează că 8,2% din populația mondială, adică aproximativ 673 de milioane de oameni, au suferit de foame în 2024, în scădere față de 8,5% în 2023 și 8,7% în 2022. Cu toate acestea, progresul nu a fost uniform la nivel mondial, deoarece foametea a continuat să crească în majoritatea subregiunilor din Africa și Asia de Vest, potrivit raportului din acest an privind Starea securității alimentare și nutriției în lume (SOFI 2025), publicat astăzi de cinci agenții specializate ale Organizației Națiunilor Unite.
Lansat în cadrul celui de-al doilea summit al ONU privind sistemele alimentare (UNFSS+4) de la Addis Abeba, SOFI 2025 indică faptul că între 638 și 720 de milioane de persoane s-au confruntat cu foametea în 2024. Pe baza estimării punctuale* de 673 de milioane, aceasta reprezintă o scădere de 15 milioane de persoane față de 2023 și de 22 de milioane față de 2022.
Deși scăderea este îmbucurătoare, ultimele estimări rămân peste nivelurile dinaintea pandemiei, inflația alimentară ridicată din ultimii ani contribuind la recuperarea lentă a securității alimentare.
Îmbunătățiri notabile se observă în Asia de Sud și America Latină. Prevalența subnutriției (PoU) în Asia a scăzut de la 7,9% în 2022 la 6,7%, sau 323 de milioane de persoane, în 2024. În plus, în America Latină și Caraibe, prevalența subnutriției a scăzut la 5,1%, sau 34 de milioane de persoane, în 2024, față de un nivel maxim de 6,1% în 2020.
Din păcate, această tendință pozitivă contrastează puternic cu creșterea constantă a foametei în Africa și Asia de Vest, inclusiv în multe țări afectate de crize alimentare prelungite. Proporția populației care se confruntă cu foametea în Africa a depășit 20% în 2024, afectând 307 milioane de persoane, în timp ce în Asia de Vest se estimează că 12,7% din populație, sau peste 39 de milioane de persoane, este posibil să se fi confruntat cu foametea în 2024.
Se estimează că până în 2030, 512 milioane de persoane ar putea suferi de malnutriție cronică. Aproape 60% dintre aceștia vor fi în Africa. Acest lucru evidențiază provocarea imensă pe care o reprezintă atingerea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 2 (Zero foamete), au avertizat Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (OAA), Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (FIDA), UNICEF, Programul Alimentar Mondial al ONU (PAM) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Urmărirea obiectivelor privind nutriția:
- În perioada 2023-2024, prevalența globală a insecurității alimentare moderate sau severe – o evaluare care înregistrează experiența constrângerilor în ceea ce privește accesul la hrană adecvată pe parcursul unor perioade din an – a scăzut ușor, de la 28,4 % la 28,0 %, reprezentând 2,3 miliarde de persoane. Aceasta înseamnă cu 335 de milioane mai mult decât în 2019, înainte de pandemia COVID-19, și cu 683 de milioane mai mult decât în 2015, când a fost adoptată Agenda pentru dezvoltare durabilă;
- Printre indicatorii nutriției copiilor, prevalența retardului statural la copiii sub cinci ani a scăzut de la 26,4% în 2012 la 23,2% în 2024, reflectând progresul global;
- Prevalența supraponderalității la copii (5,3% în 2012 și 5,5% în 2024) și a subponderalității la copii (7,4% în 2012 și 6,6% în 2024) rămâne în mare parte neschimbată;
- Procentul sugarilor sub șase luni alăptați exclusiv la sân a crescut semnificativ, de la 37,0% în 2012 la 47,8% în 2023, reflectând recunoașterea tot mai mare a beneficiilor pentru sănătate;
- Prevalența obezității la adulți a crescut de la 12,1% în 2012 la 15,8% în 2022;
- Noile date arată o creștere a prevalenței globale a anemiei în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 15 și 49 de ani, de la 27,6% în 2012 la 30,7% în 2023;
- Estimările pentru un nou indicator ODD introdus în raport arată că aproximativ o treime dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 23 de luni și două treimi dintre femeile cu vârste cuprinse între 15 și 49 de ani au îndeplinit cerințele minime de diversitate alimentară.
Inflația alimentară
SOFI 2025 examinează, de asemenea, cauzele și consecințele creșterii prețurilor alimentelor în perioada 2021-2023 și impactul acesteia asupra securității alimentare și nutriției.
Raportul subliniază că răspunsul politic global la pandemia de COVID-19 — caracterizat prin intervenții fiscale și monetare extinse, combinat cu impactul războiului din Ucraina și al fenomenelor meteorologice extreme, a contribuit la recentele presiuni inflaționiste.
Această inflație a prețurilor alimentelor a împiedicat redresarea post-pandemică în ceea ce privește securitatea alimentară și nutriția. Din 2020, inflația globală a prețurilor alimentelor a depășit în mod constant inflația generală. Diferența a atins nivelul maxim în ianuarie 2023, inflația alimentară ajungând la 13,6 %, cu 5,1 puncte procentuale peste rata generală de 8,5 %.
Țările cu venituri mici au fost afectate în mod deosebit de creșterea prețurilor alimentelor. În timp ce inflația medie globală a prețurilor alimentelor a crescut de la 2,3% în decembrie 2020 la 13,6% la începutul anului 2023, aceasta a urcat și mai mult în țările cu venituri mici, atingând un nivel maxim de 30% în mai 2023.
În ciuda creșterii prețurilor globale la alimente, numărul persoanelor care nu își pot permite o alimentație sănătoasă a scăzut de la 2,76 miliarde în 2019 la 2,60 miliarde în 2024. Cu toate acestea, îmbunătățirea a fost inegală. În țările cu venituri mici, unde costul unei alimentații sănătoase a crescut mai brusc decât în țările cu venituri mai mari, numărul persoanelor care nu își pot permite o alimentație sănătoasă a crescut de la 464 de milioane în 2019 la 545 de milioane în 2024. În țările cu venituri medii-mici (cu excepția Indiei), numărul a crescut de la 791 de milioane în 2019 la 869 de milioane în aceeași perioadă.
Raportul recomandă o combinație de răspunsuri la nivel de politici pentru a contracara inflația prețurilor la alimente. Acestea includ măsuri fiscale specifice și limitate în timp, cum ar fi programele de protecție socială, pentru a proteja gospodăriile vulnerabile; politici monetare credibile și transparente pentru a limita presiunile inflaționiste; și investiții strategice în cercetare și dezvoltare în domeniul agroalimentar, în infrastructura de transport și producție și în sistemele de informare a pieței pentru a îmbunătăți productivitatea și reziliența.
Declarații
„Deși este încurajator să vedem o scădere a ratei globale a foametei, trebuie să recunoaștem că progresul este inegal. SOFI 2025 servește ca un memento important că trebuie să intensificăm eforturile pentru a ne asigura că toată lumea are acces la alimente suficiente, sigure și nutritive. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să colaborăm și să inovăm împreună cu guvernele, organizațiile și comunitățile pentru a aborda provocările specifice cu care se confruntă populațiile vulnerabile, în special în regiunile în care foametea persistă”, afirmă Directorul general al OAA, QU Dongyu.
„În contextul creșterii prețurilor alimentelor și al perturbării lanțurilor valorice globale, trebuie să intensificăm investițiile în transformarea rurală și agricolă. Aceste investiții nu sunt esențiale doar pentru asigurarea securității alimentare și nutriționale, ci sunt și cruciale pentru stabilitatea globală”, spune Președintele FIDA, Alvaro Lario.
„Fiecare copil merită șansa de a crește și de a se dezvolta. Cu toate acestea, peste 190 de milioane de copii cu vârsta sub 5 ani sunt afectați de subnutriție, ceea ce poate avea consecințe negative asupra dezvoltării lor fizice și mentale. Acest lucru îi privează de șansa de a-și atinge potențialul maxim. Raportul privind starea securității alimentare și nutriției în lume pentru 2025 subliniază necesitatea de a acționa urgent în favoarea celor mai mici și mai vulnerabili copii din lume, întrucât creșterea prețurilor alimentelor ar putea agrava insecuritatea nutrițională pentru milioane de familii. Trebuie să colaborăm cu guvernele, sectorul privat și comunitățile în sine pentru a ne asigura că familiile vulnerabile au acces la alimente la prețuri accesibile și cu o valoare nutritivă adecvată pentru dezvoltarea copiilor. Acest lucru include consolidarea programelor de protecție socială și educarea părinților cu privire la alimentele nutritive produse local pentru copii, inclusiv importanța alăptării, care oferă cel mai bun start în viață pentru bebeluși”, declară Directorul executive al UNICEF, Catherine Russell.
„Foametea rămâne la niveluri alarmante, însă fondurile necesare pentru combaterea acesteia sunt în scădere. Anul trecut, PAM a ajutat 124 de milioane de oameni furnizând asistență alimentară vitală. Anul acesta, reducerile de finanțare de până la 40% înseamnă că zeci de milioane de oameni vor pierde ajutorul vital pe care îl oferim. Deși reducerea ușoară a ratei generale a insecurității alimentare este binevenită, eșecul continuu de a oferi ajutorul vital persoanelor aflate în nevoie disperată va șterge în curând aceste câștiguri obținute cu greu, provocând și mai multă instabilitate în regiunile volatile ale lumii”, precizează Directorul executive al PAM, Cindy McCain.
„În ultimii ani, lumea a înregistrat progrese semnificative în reducerea retardului statural și în promovarea alăptării exclusive, dar mai sunt încă multe de făcut pentru a scuti milioane de oameni de povara insecurității alimentare și a malnutriției. Acest raport oferă vești încurajatoare, dar arată și unde există deficiențe și cine sunt cei lăsați în urmă, precum și unde trebuie să ne concentrăm eforturile pentru a ne asigura că toată lumea are acces la o alimentație sănătoasă și nutritivă”, consideră Directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus.
* Estimarea punctuală este valoarea considerată a fi cea mai probabilă dintre cele incluse în intervalul de valori posibile, având în vedere informațiile pe care se bazează estimarea.